Migrena și menopauza sunt legate prin estrogen, iar legătura merge în ambele sensuri: tranziția poate agrava migrena, iar tratarea tranziției o poate ameliora. Aici afli ce se schimbă în perimenopauză, ce se întâmplă după, de ce contează aura și ce tratamente hormonale sunt sigure.

De ce se schimbă migrena la menopauză:

Migrena este una dintre cele mai sensibile la hormoni afecțiuni care există. Estrogenul pare să acționeze direct asupra căilor durerii din sistemul nervos, iar acesta este unul dintre motivele pentru care migrena este mult mai frecventă la femei decât la bărbați. Tot ce deplasează nivelul de estrogen deplasează și migrena: ciclul menstrual, sarcina, pilula contraceptivă, terapia hormonală și anii în care ciclul devine imprevizibil.

Cuvântul cheie este schimbare, nu nivel. Un estrogen scăzut dar stabil este tolerat mai bine decât unul care oscilează. De aceea crizele se concentrează în zilele dinaintea menstruației, când estrogenul scade brusc, și de aceea perimenopauza — definită prin variații neregulate, nu printr-o scădere lentă — este adesea cea mai dificilă perioadă.

Ce face perimenopauza cu migrena:

În perimenopauză crizele devin adesea atât mai frecvente, cât și mai intense. Unele femei care au migrenă de ani de zile descoperă că factorii declanșatori obișnuiți nu mai funcționează și că medicamentele uzuale nu mai acoperă criza. Altele încep să aibă migrenă pentru prima dată după 40 de ani, fără să fi avut vreodată.

Două lucruri fac gestionarea mai grea. Primul este că dispare tiparul previzibil: migrena menstruală, care venea ca un ceas, se desprinde de ciclu și nu mai poate fi anticipată sau tratată preventiv.

Al doilea este că tranziția aduce tulburări de somn. Bufeurile și transpirațiile nocturne te trezesc, anxietatea ridică nivelul de tensiune de bază, iar amândouă coboară pragul crizei. Rezultatul este un cerc vicios: somnul prost favorizează migrena, iar migrena strică somnul nopții următoare.

Ce se întâmplă după menopauză:

Când menstruația se oprește și estrogenul se stabilizează la un nivel mai scăzut și mai constant, crizele devin de obicei mai rare și mai puțin intense. La unele femei dispar complet. Este tiparul cel mai des descris și se potrivește cu observația că migrena se ameliorează adesea în sarcină, când estrogenul este ridicat și stabil.

Nu este garantat și nu se întâmplă imediat. Pot fi necesari câțiva ani până când nivelurile hormonale se stabilizează, iar unele femei rămân cu aceeași migrenă sau o au mai severă. Acest rezultat este mai probabil când menopauza este chirurgicală — după îndepărtarea ovarelor sau histerectomie — pentru că estrogenul scade brusc, nu treptat. Dacă urmează o operație și ai migrenă, merită să vorbești despre asta înainte: acea scădere poate fi anticipată și tratată.

Aura: ce înseamnă și ce nu:

Aura este un ansamblu de simptome neurologice reversibile care preced de obicei durerea: linii în zigzag sau lumini intermitente, pete oarbe, amorțeală sau furnicături care se extind, amețeală sau dificultate în a găsi cuvintele. Potrivit descrierii NHS britanic, simptomele de aură nu trebuie să dureze mai mult de o oră.

Aura contează din două motive, iar doar unul se referă la durere.

Primul este că schimbă opțiunile de tratament. Aura, la orice vârstă, este un motiv să nu folosești contracepția hormonală combinată — pilula, patch-ul sau inelul vaginal cu estrogen și progestativ — din cauza unei creșteri mici, dar reale, a riscului de accident vascular cerebral. Metodele doar cu progestativ nu au această restricție și, pentru multe femei după 40 de ani, sunt oricum soluția mai simplă.

Al doilea este că merită să-i spui medicului chiar dacă ai aură de douăzeci de ani, pentru că riscul pe care îl modifică se schimbă pe măsură ce se acumulează alți factori vasculari odată cu vârsta.

Ce nu înseamnă aura este că nu poți lua terapie hormonală. Este cea mai frecventă neînțelegere pe acest subiect. Terapia hormonală folosește un estrogen diferit de cel din pilulă și într-o doză mult mai mică, așa că riscul vascular este mult mai mic. Migrena cu aură nu este un motiv de a-ți refuza terapia hormonală.

Terapia hormonală și migrena la menopauză:

Terapia hormonală poate ameliora migrena și o poate agrava. Care dintre ele se întâmplă depinde mult de calea de administrare și de doză.

CaleCum se administreazăCe înseamnă dacă ai migrenă
ComprimatÎnghițitAbsorbit în intestin și metabolizat în ficat, cu vârfuri și scăderi mai pronunțate
PatchSchimbat de două ori pe săptămânăAbsorbție constantă prin piele, fără vârfurile care pot declanșa o criză
Gel sau sprayAplicat zilnic pe pieleTot transdermic și constant, dar cere respectarea rutinei zilnice

Deoarece estrogenul transdermic produce niveluri mai stabile, patch-urile, gelul și spray-ul sunt de obicei preferate comprimatelor în caz de migrenă, folosind cea mai mică doză care ține simptomele sub control. Dacă este nevoie de progestativ — e nevoie pentru oricine are uter — cele mai potrivite opțiuni sunt un patch combinat estrogen-progestativ, un dispozitiv intrauterin hormonal (DIU) sau progesteron micronizat, identic cu cel produs de organism.

Continuitatea contează la fel de mult ca și calea. O schemă combinată continuă, fără pauză hormonală, evită scăderea de întrerupere pe care o produce o schemă ciclică. Dacă migrena ta apare odată cu pauza unei terapii ciclice, este un argument puternic pentru trecerea la cea continuă.

Estrogenul vaginal este un caz separat. Crema, ovulele și inelele pentru uscăciunea vaginală nu trec în sânge în cantitate semnificativă, deci nu influențează migrena și nu ridică aceleași probleme.

La unele femei terapia hormonală înrăutățește migrena. Este un motiv să revizuiești tipul și doza, nu un motiv să renunți la tratarea menopauzei. Uneori e nevoie de mai multe încercări până găsești preparatul potrivit.

Contracepția la această vârstă:

Perimenopauza nu înseamnă infertilitate. Pilula combinată poate fi folosită până la 50 de ani ca soluție care previne sarcina și controlează simptomele menopauzei, dar este exclusă în migrena cu aură. Metodele doar cu progestativ — implantul, injecția, DIU, minipilula — rămân disponibile.

O capcană practică: pilula combinată produce o sângerare lunară de întrerupere care nu este o menstruație reală, așa că ascunde momentul în care propriul ciclu s-a oprit. Acest lucru contează când întrebarea este dacă ai ajuns la menopauză.

Tratarea crizei:

Tratamentul crizei funcționează cel mai bine luat devreme — imediat ce începe durerea, nu după ce s-a instalat. Opțiunile sunt analgezice precum ibuprofen sau paracetamol, triptani, gepante și un antiemetic dacă apar greață și vărsături.

Triptanii nu sunt potriviți pentru toată lumea. Majoritatea adulților până la 65 de ani pot lua sumatriptan, dar poate să nu fie potrivit dacă ai o boală de inimă, ficat sau rinichi, dacă ai avut un accident vascular cerebral sau un atac ischemic tranzitoriu, dacă ai tensiune arterială mare sau boală arterială periferică. Răspunsurile sincere la aceste întrebări în cabinet fac prescripția sigură.

TipExempleRol
AnalgeziceIbuprofen, paracetamolCrize ușoare; mai eficiente luate devreme
TriptaniSumatriptan și alteleCrize moderate sau severe; nu în anumite boli cardiace sau vasculare
GepanteRimegepant, atogepantOpțiune mai nouă; unele sunt aprobate și pentru prevenție
AntiemeticeMetoclopramid și alteleGreață și vărsături alături de durere

Există o regulă mai importantă decât alegerea medicamentului: nu lua medicamente pentru criză mai mult de două zile pe săptămână. Altfel apare cefaleea prin abuz de medicamente, o durere de cap zilnică de fond cauzată chiar de tratament și mai rea decât migrena pe care trebuia să o controleze.

Prevenirea crizelor:

Dacă crizele sunt frecvente, prevenția este o strategie mai bună decât mai multe medicamente de urgență. Opțiunile folosite în Regatul Unit includ beta-blocante, anumite antidepresive, unele antiepileptice, vitamina B2 (riboflavină), acupunctură și relaxare sau terapie cognitiv-comportamentală. Antiepilepticele cer o discuție despre riscul în sarcină și nu sunt o alegere lipsită de importanță.

Pentru cei care au încercat mai multe metode preventive fără succes, anticorpii monoclonali anti-CGRP sunt disponibili în sistemul public britanic conform recomandărilor NICE — erenumab a fost primul — iar NICE a aprobat și rimegepant și atogepant pentru prevenție în anumite condiții. Sunt decizii de specialitate, nu de primă linie.

Există apoi o latură specifică menopauzei, ușor de ratat. Dacă bufeurile și transpirațiile nocturne te trezesc, tratarea simptomelor vasomotorii poate reduce migrena fără nicio modificare a medicației antimigrenoase. Recâștigarea nopților este adesea cea mai mare pârghie.

Ce ajută dincolo de medicamente:

  • Ține un jurnal cel puțin trei luni, notând crizele, ciclul dacă îl mai ai, somnul, alcoolul și cafeina
  • Păstrează ore regulate de somn și de masă; mesele sărite și nopțile scurte sunt declanșatori siguri
  • Limitează alcoolul și cafeina, care tulbură somnul și ridică nivelul de activare de bază
  • Tratează simptomele menopauzei care îți distrug somnul, nu doar durerea de cap pe care o provoacă
  • Întreabă despre calea și doza terapiei hormonale dacă migrena s-a schimbat când ai început-o
  • Cere medicului de familie trimitere la o clinică de cefalee dacă două sau trei metode preventive nu au funcționat

Când să te adresezi medicului:

Mergi la medicul de familie dacă crizele sunt severe sau se agravează, dacă ai mai mult de una pe săptămână, dacă îți este greu să le controlezi sau dacă ai migrenă regulat în jurul menstruației.

Cere o programare urgentă sau sună la serviciul de urgență dacă o criză durează mai mult de 72 de ore, dacă simptomele de aură durează mai mult de o oră sau dacă ești însărcinată ori ai născut recent.

Sună la 112 dacă ai o durere de cap care a apărut brusc și este extrem de intensă, dacă ai dificultăți de vorbire sau de memorie, dacă îți pierzi vederea ori vezi încețoșat sau dublu, dacă te simți somnolentă sau confuză, dacă ai o criză convulsivă, dacă ai febră foarte mare cu rigiditate a gâtului și disconfort la lumină, dacă ai slăbiciune la un braț, la un picior sau pe o parte a feței ori dacă ai avut recent un traumatism cranian.

Cere de asemenea o programare urgentă dacă durerea de cap vine cu durere la maxilar când mesteci sau cu piele sensibilă ori dureroasă pe cap: pot fi semne ale unei boli numite arterită cu celule gigante, care necesită tratament rapid și este mai frecventă după 50 de ani.